Mai multe legume și fructe în meniul zilnic, benefice pentru sanatatea inimii

Consumul de alimente mai nutritive, pe bază de vegetale, este sănătos pentru inimă la orice vârstă.

Conform recomandărilor Organizației mondiale a sănătății o dietă și un stil de viață sănătos este benefic pe termen lung și pune accent pe o varietate de fructe și legume, cereale integrale, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, pui crescut la curte și pește, nuci și leguminoase și uleiuri vegetale nerafinate.

De asemenea, se recomandă consumul limitat de grăsimi saturate (untură, unt, smântână, margarină), sodiu, carne roșie, dulciuri și băuturi cu zahăr.

Ținând cont de cele de mai sus, atât adulții tineri, cât și femeile aflate în postmenopauză pot avea un risc mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare atunci când alimentația lor se bazează pe alimente vegetale sănătoase.

Mai multe vegetale la tinerețe, o inimă mai sănătoasă la vârsta a doua

Un studiu¹ a evaluat dacă o alimentație centrată pe vegetale menținută pe termen lung și trecerea la o dietă centrată pe vegetale începând cu vârsta adultă tânără sunt asociate cu un risc mai mic de boli cardiovasculare la vârsta a doua. Autorii studiului au examinat alimentația și apariția bolilor de inimă la 4.946 de adulți înscriși în studiul de dezvoltare a riscului arterial coronarian la adulții tineri. Participanții aveau între 18 și 30 de ani la momentul înscrierii (1985-1986) în acest studiu și nu aveau boli cardiovasculare.

Grupurile de alimente au fost clasificate în alimente benefice (cum ar fi fructe, legume, leguminoase, nuci și cereale integrale), alimente adverse (cum ar fi cartofi prăjiți, carne roșie bogată în grăsimi, gustări sărate, produse de patiserie și băuturi răcoritoare) și alimente neutre (cum ar fi cerealele rafinate, carnea slabă și crustaceele) pe baza asocierii lor cunoscute cu bolile cardiovasculare.

Participanții cu scoruri mai mari au consumat o varietate de alimente benefice, în timp ce persoanele care au avut scoruri mai mici mâncau de obicei alimente adverse.

Scorul, spun oamenii de știință, este foarte cuprinzător și are multe asemănări cu dietele, cum ar fi Indicele dietetice pentru alimentația sănătoasă americană, dieta DASH sau dieta mediteraneeană.

În urma evaluării s-au obținut următoarele rezultate:

  • Pe parcursul a 32 de ani de urmărire, 289 dintre participanți au dezvoltat boli cardiovasculare (atac de cord, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, dureri toracice legate de inimă sau artere înfundate oriunde în corp).
  • Persoanele cu un scor care le-a plasat în topul calității dietei pe termen lung au avut un risc cu 52% mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare, după ce s-au luat în considerare mai mulți factori (inclusiv vârstă, gen, rasă, consum caloric mediu, educație, antecedente parentale de boli de inimă, fumat și activitate fizică medie).
  • Între anii 7 și 20 din studiu, când vârstele participanților au variat între 25 și 50 de ani, cei care și-au îmbunătățit cel mai mult calitatea dietei (crescând consumul de alimente vegetale benefice și scăzând aportul de produse de origine animală) au avut un risc cu 61% mai mic de a dezvolta ulterior boli cardiovasculare.
  • Proteinele vegetale, utile în scăderea colesterolului și a riscului de evenimente cardiovasculare

În concluzie, o alimentație hrănitoare, axată pe vegetale (cantitatea de legume și fructe consumată este mai mare decât cea de alimente provenite de la animale) este benefică pentru sănătatea cardiovasculară. 

 

_____________________________

Sursă foto: Unsplash
Bibliografie:

1. Studiul „Plant‐Centered Diet and Risk of Incident Cardiovascular Disease During Young to Middle Adulthood”, apărut în Journal of the American Heart Association, aug 2021 https://doi.org/10.1161/JAHA.120.020718, autori: Yuni Choi, Nicole Larson et al.
JAHA – Relationship Between a Plant‐Based Dietary Portfolio and Risk of Cardiovascular Disease: Findings From the Women’s Health Initiative Prospective Cohort Study